Stabilirea unui program de vizitare al copilului în cazul divorțului părinților reprezintă un aspect important în protejarea interesului superior al minorului și în menținerea unei legături sănătoase între copil și ambii părinți. În acest articol, vom explora importanța stabilirii unui program progresiv de vizitare și vom analiza câteva decizii judiciare relevante în acest sens.
Cuprins
Importanța Stabilirii unui Program Progresiv de Vizitare al Minorului
Am arătat într-un articol anterior despre stabilirea domiciliului alternativ al minorului în cazul separării părinților că, ulterior divorțului, pentru ca efectele separării părinților să fie cât mai puțin resimțite de minor, varianta ideală ar fi ca acesta să aibă posibilitatea reală de a beneficia în egală măsură de dragostea și grija ambilor părinți, respectiv de a petrece timp aproximativ egal, atât cu mama, cât și cu tatăl.
Însă, această variantă pornește de la ipoteza în care, în timpul căsătoriei, ambii părinți au fost implicați în creșterea și îngrijirea minorului și au astfel capacitatea de a răspunde nevoilor concrete ale minorului.
Cu toate acestea, există numeroase situații în practică în care, din varii motive, unul dintre părinți nu a fost deloc implicat în creșterea și îngrijirea copilului sau implicarea acestuia a fost una minimă. Este în special cazul copiilor de vârste foarte fragede care, de la naștere, au fost îngrijiți de regulă doar de mame.
În această situație, având în vedere, de regulă, vârsta fragedă a minorului, ataşamentul indiscutabil faţă de mamă, precum şi faptul că părintele care nu a avut în grijă minorul nu cunoaște obiceiurile alimentare, rutina copilului, programul de somn, activitățile minorului, etc., nu poate fi stabilit de la bun început un program prin care minorul să petreacă timp egal cu ambii părinți, respectiv un program potrivit căruia minorul să fie despărțit de mamă pe timpul nopții și pe perioade îndelungate.
Necesitatea unui Program de Vizită Adaptat Nevoilor Copilului
Raportat la împrejurările menționate, un astfel de program ar fi o sursă de dezechilibru pentru copil și ar putea afecta sentimentul de apartenență al minorului, respectiv sentimentul de siguranță și stabilitate.
La stabilirea unui program de vizitare trebuie să țină seama de vârsta și nevoile minorilor, dar și de capacitatea părintelui în favoarea căruia se stabilește programul de a răspunde acestor nevoi, fiind esențial ca programul să se realizeze într-un mediu propice unei dezvoltări armonioase și în siguranță a acestora.
Așa fiind, în aceste situații, soluția ideală este stabilirea unui program progresiv de vizitare al copilului.
Ce Înseamnă un Program Progresiv de Vizită?
În concret, prin intermediul unui astfel de program, stabilirea unei relații între tată și minor urmează să se facă în mod progresiv, până la împlinirea unei anumite vârste a minorului, prin vizite mai scurte și eventual doar pe timpul zilei, prin intermediul cărora să se stabilească o bază relațională înainte ca acest părinte să ia copilul la domiciliul său peste noapte sau pe perioade îndelungate. Toate acestea pentru a evita stresarea copilului care trebuie să meargă într-un mediu nou, necunoscut și pentru a-i capta încrederea și afectivitatea, astfel încat treptat acesta să se simtă în siguranță pe timpul nopții sau pe perioade mai îndelungate și în lipsa mamei.
Noi apreciem că este esențial în aceste cazuri ca relația dintre părinte și copilul aflat la vârstă fragedă să fie consolidată progresiv, copilul având nevoie de stabilitate, mai ales în ceea ce priveşte sentimentul apartenenţei la un anumit mediu familial şi la un anumit cămin.

Decizii Judecătorești Care Susțin Programul Progresiv de Vizitare
În acord cu opinia noastră există numeroase hotărâri judecătorești, prin care s-a stabilit un program progresiv de vizitare al copilului, astfel:
1. Decizia Civilă nr. 628/2021 din 24.03.2021 – Tribunalul Olt
”Referitor la motivul de apel prin care se susţine nemotivarea soluţiei de stabilire a unui program progresiv de legături personale cu minorul, tribunalul constată că prima instanţă a reţinut că deşi intimatul-reclamant nu a avut o legătură strânsă cu minorul, doreşte să consolideze respectiva relaţie. În acest sens sunt declaraţiile martorilor propuşi de reclamant, F_______ F_____ şi I_______ I______, din care a reieşit că intimatul-reclamant a încercat de mai multe ori să îşi vadă copilul, însă apelanta-pârâtă s-a opus.
În acest context, judecătoria a apreciat că interesul superior al copilului impune stabilirea de legături personale între cei doi treptat şi în mod progresiv, iniţial prin stabilirea unui program redus de vizitare la domiciliul copilului, iar ulterior prin extinderea programului, la domiciliul tatălui, apreciindu-se că în raport de vârsta minorului, de nevoia acestuia de dezvoltare psihică-fizica normală, un program de legături personale în modalitatea stabilită de către instanţă în prezent este de natură să conducă la atingerea scopului restabilirii legăturii fireşti dintre minor şi părintele separat de acesta.
Rezultă din considerentele anterior expuse că prima instanţă a motivat corespunzător soluţia, dând eficienţă criteriilor prevăzute de art. 17 alin. 4 din Legea nr. 272/2004, potrivit cărora, în caz de neînţelegere între părinţi cu privire la modalităţile de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu copilul, instanţa va stabili un program în funcţie de vârsta copilului, de nevoile de îngrijire şi educare ale acestuia, de intensitatea legăturii afective dintre copil şi părintele la care nu locuieşte, de comportamentul acestuia din urmă, precum şi de alte aspecte relevante în fiecare caz în parte.
Contrar afirmaţiei apelantei, având în vedere vârsta fragedă a minorului (2 ani şi 4 luni), un program de legături personale, chiar redus la 2 ore săptămânal, însă pe o perioadă rezonabilă de 6 luni, este suficient pentru stabilirea unei relaţii strânse între tată şi fiu (relaţie care este esenţială pentru dezvoltarea armonioasă a copilului), cu condiţia respectării acestui program de către ambii părinţi. Se impune a fi subliniat că în obţinerea acestui rezultat benefic în primul rând pentru minor (dar nu numai), prezintă o importanţă deosebită atât implicarea activă a tatălui, cât şi atitudinea mamei de a sprijini menţinerea relaţiilor personale ale copilului cu tatăl (în sensul art. 18 alin. 3 din Legea nr. 272/2004).”
2. Sentința Civilă nr. 8749/2016 din 06.07.2016 – Judecătoria Constanța
”Având în vedere aceste dispoziţii, precum şi situaţia de fapt din cauză, aşa cum a fost reţinută anterior, instanţa apreciază că, într-adevăr, este în interesul superior al copilului ca legătura cu tatăl său să fie menţinută prin aprobarea unui program de vizitare, faţă de vârsta fragedă a acesteia, existând pericolul ca relaţiile să fie iremediabil vătămate.
Cu toate acestea, având în vedere necesitatea reapropierii minorei de tată, precum şi faptul că nu s-au conturat indicii în sensul că aceasta nu s-ar afla în siguranţă în prezenţa reclamantului, instanţa apreciază că se impune stabilirea unui program de vizită în prezenţa mamei, apreciind că, cel puţin pentru o perioadă, această manieră de relaţionare a minorei cu tatăl acesteia este singura variantă în care minora ar putea să fie receptivă la a-şi cunoaşte tatăl şi a începe să se apropie de acesta. Astfel, instanţa are în vedere faptul că minora nu-şi cunoaşte tatăl, iar în toată această perioadă a locuit doar cu mama sa, aşa încât, lăsarea acesteia doar în prezenţa tatălui ar fi de natură a-i crea un dezechilibru emoţional semnificativ, cu atât mai mult cu cât, tatăl locuieşte la o distanţă considerabilă de actualul domiciliu al copilului.
Prin urmare, instanţa urmează să admită în parte cererea formulată de reclamant, în sensul, de a stabili un program de vizitare progresiv, pe parcursul perioadei de 1 an, program de vizitare care se va desfăşura la domiciliul mamei, după cum urmează: (…).”
3. Sentința Civilă nr. 215/2019 din 14.03.2019 – Judecătoria Dej
”În speţă, instanţa constata că stabilirea unui alt program de vizitare a minorului de către tată, este oportuna, având în vedere faptul că legăturile personale sunt necesare în vederea asigurării dezvoltării unei relaţii afective concrete, în cazul de faţă în care părţile nu coabitează. În acest sens, instanţa are în vedere aspectele pozitive relevate de reprezentaţii autorităţilor tutelare în cuprinsul anchetelor sociale efectuate la domiciliile părţilor, în sensul că atât reclamantul cât şi pârâta au un spaţiu locativ corespunzător pentru copil, încearcă să îi asigure afectiv şi material o existenţă corespunzătoare vârstei biologice a acestuia. În ceea ce priveşte programul efectiv de vizitare propus de către reclamant, instanţa apreciază că acesta este adecvat interesului minorului raportat la vârsta frageda a minorului, situaţie în care aceasta are nevoie de stabilitate, mai ales în ceea ce priveşte sentimentul apartenenţei la un anumit mediu familial şi la un anumit cămin. Programul răspunde la nevoia exercitării legăturilor personale cu ocazia unor evenimente speciale, determină o ritmicitate de vizitare care creeaza premisele de consolidare a relaţiei părinte-copil, răspunde la nevoia de stabilitate a copilului, relaţia urmând a se consolida progresiv.
Asa fiind se va admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul M___ D_____ I___, în contradictoriu cu pârâta V____ E______ se va incuviinta ca reclamantul să aibă legături personale cu minorul M___ A______ Darius nascut la 7.08.2016 conform următorului program:în prima si a treia duminica din fiecare lună, între orele 16:00-19:00, cu obligaţia reclamantului de a lua minorul de la locuinţa mamei şi de a-l readuce la locuinţa acesteia. In a 2-a si a 4-a sambata din luna incepand de la ora 17 pana duminica la ora 18 cu obligaţia reclamantului de a lua minorul de la locuinţa mamei şi de a-l readuce la locuinţa acesteia. In anii cu nr. par de C______ incepand cu 24.12 ora 16 pana in 25 .12 ora 18 , in ziua de Paste incepand cu ora 10 pana la ora 18 , in 7 august incepand cu ora 10 pana la ora 17 , de 27 august incepand cu ora 10 pana la ora 17, de 1 iunie in cepand cu ora 16 pana la ora 19 cu obligaţia reclamantului de a lua minorul de la locuinţa mamei şi de a-l readuce la locuinţa acesteia. In vacanta mare 10 zile cu obligaţia reclamantului de a lua minorul de la locuinţa mamei şi de a-l readuce la locuinţa acesteia. In vacanta mica 3 zile cu obligaţia reclamantului de a lua minorul de la locuinţa mamei şi de a-l readuce la locuinţa acesteia Acest program de vizitare este suficient pentru menţiunea legăturii permanente dintre reclamant si fiul său fiind de natura să contribuie la consolidarea relaţiei personale dintre tată şi fiul său.”
4. Sentința Civilă nr. 3414/2020 din 23.07.2020 – Judecătoria Cluj-Napoca
”Cu privire la minorul ____, având în vedere vârsta fragedă a acestuia, ataşamentul indiscutabil faţă de mamă, precum şi faptul că în ultimul an de când pârâtul a plecat din locuinţa comună acesta nu a mai rămas cu minorul peste noapte, se va stabili un program de vizită al tatălui în vacanţa de vară, în aceleaşi două săptămâni din luna august, zilnic începând cu ora 11 şi până la ora 19, cu deplasarea minorului la domiciliul tatălui, în măsura în care tatăl este în concediu şi petrece timp efectiv cu minorul, până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani, după care se stabileşte acelaşi program ca cel stabilit pentru fiica părţilor, instanţa apreciind că la vârsta de aproape 4 ani minorul va fi deja familiarizat cu tatăl său şi va putea petrece două săptămâni departe de mamă.”
Concluzie
Analizând practica judiciară și importanța programului de vizitare în funcție de nevoile specifice ale fiecărui copil, putem concluziona că stabilirea unui program progresiv de vizitare reprezintă adesea cea mai potrivită soluție în cazurile în care unul dintre părinți nu a fost implicat în creșterea copilului. Prin adaptarea graduală a programului la vârsta și nevoile copilului, se poate asigura o tranziție mai lină și mai confortabilă pentru acesta, contribuind la stabilirea unei relații sănătoase și armonioase între copil și ambii părinți.
Pentru a vă asigura că interesele și drepturile copilului dumneavoastră sunt protejate în mod corespunzător în cadrul procedurii legale, vă recomandăm să apelați la serviciile unui avocat specializat în dreptul familiei.
