Ai o firmă care merge, dar facturile se adună și te temi că un creditor îți va bloca conturile? Există o soluție la care mulți antreprenori nu se gândesc din timp: concordatul preventiv.
Este un mecanism prin care îți poți salva afacerea înainte să ajungi în insolvență, negociind cu creditorii un plan de redresare pe care instanța îl confirmă. Iată ce presupune și când merită să îl alegi.
Ce este concordatul preventiv?
Concordatul preventiv este o procedură de prevenire a insolvenței, reglementată de Legea 85/2014 și modificată substanțial prin Legea 216/2022, care a transpus o directivă europeană privind restructurarea. Se adresează debitorului aflat în stare de dificultate, adică unei firme care încă funcționează, dar riscă să nu își mai poată plăti datoriile la scadență în lunile următoare.
Ideea de bază e simplă: în loc să aștepți să ajungi în incapacitate de plată, iei inițiativa. Împreună cu un administrator concordatar, care este un practician în insolvență, întocmești un plan de restructurare, îl negociezi cu creditorii și îl supui confirmării judecătorului-sindic. Dacă planul este aprobat și omologat, îți restructurezi datoriile și îți continui activitatea, fără eticheta unei firme intrate în insolvență.
Prin ce diferă concordatul preventiv de insolvență?
Diferența esențială ține de momentul în care intervii și de cine ține frâiele. Concordatul este preventiv: se deschide cât timp firma e doar în dificultate, nu în insolvență. În tot acest timp îți păstrezi dreptul de administrare, deci tu conduci în continuare afacerea, spre deosebire de insolvență, unde controlul trece în mare parte la administratorul judiciar.
Insolvența pornește de la premisa că firma nu își mai poate acoperi datoriile certe, lichide și exigibile. Poate duce la reorganizare, dar și la faliment, iar procedura este publică și mult mai rigidă. Concordatul, în schimb, este un instrument de redresare rapidă, gândit să țină firma pe picioare și să te ajute să eviți o executare silită declanșată de un creditor nerăbdător.
Cine poate apela la concordatul preventiv și în ce condiții?
Legea a simplificat mult accesul. În principiu, orice debitor aflat în stare de dificultate poate cere deschiderea procedurii, fie că e o societate mică, fie un grup întreg de firme. Trebuie să dovedești starea de dificultate printr-un raport întocmit de administratorul concordatar, care arată de ce afacerea e amenințată și de ce problemele nu se rezolvă de la sine.
Există și câteva situații care îți închid ușa. Nu poți accesa concordatul dacă ești deja în stare de insolvență, dacă în ultimii 3 ani ai mai avut un concordat care a eșuat sau dacă debitorul a fost condamnat pentru anumite infracțiuni economice. În rest, procedura e deschisă majorității firmelor care își dau seama la timp că au o problemă.
Ca să funcționeze, planul de restructurare trebuie votat de creditorii ale căror creanțe sunt afectate. Pentru firmele mai mici, cu o cifră de afaceri sub echivalentul a 500.000 euro, e suficient votul majorității absolute din valoarea creanțelor afectate, fără împărțirea pe categorii. Odată omologat de judecătorul-sindic, planul devine obligatoriu inclusiv pentru creditorii care au votat împotrivă.
Ce se întâmplă cu executările silite și cu datoriile tale?
Aici stă unul dintre cele mai puternice avantaje ale concordatului. De la data deschiderii procedurii, executările silite pornite împotriva firmei se suspendă de drept, indiferent de natura creanței, pe o perioadă de 4 luni. Practic, creditorii nu îți mai pot bloca conturile sau vinde bunurile cât timp negociezi planul. Pentru motive temeinice, judecătorul-sindic poate prelungi suspendarea, fără să depășească 12 luni de la deschiderea procedurii.
Pe durata suspendării nu se mai calculează dobânzi și penalități la creanțele afectate, iar niciun creditor nu poate cere deschiderea insolvenței împotriva ta. Există și limite: executarea creanțelor salariale nu se suspendă automat, tocmai pentru a proteja angajații.
Datoriile nu dispar, dar se rescriu. Prin plan poți obține eșalonări, reduceri sau termene noi de plată. Implementarea măsurilor se poate întinde pe cel mult 48 de luni de la omologare, cu posibilitatea prelungirii cu încă 12 luni, cu condiția să achiți minimum 10% din creanțele afectate în primul an. Astfel câștigi timp real ca să îți pui firma pe picioare.
Când merită să alegi concordatul în locul insolvenței?
Regula practică e una singură: cu cât acționezi mai devreme, cu atât ai mai multe opțiuni. Concordatul preventiv are sens atunci când afacerea ta este viabilă pe fond, dar traversează o criză temporară de lichiditate, ai relații bune cu principalii creditori și vrei să păstrezi controlul asupra firmei. Dacă produsul sau serviciul se vinde, iar problema ține mai degrabă de fluxul de numerar decât de modelul de business, redresarea prin concordat e adesea calea cea mai bună.
Insolvența rămâne soluția atunci când firma e deja în incapacitate de plată, datoriile depășesc cu mult ce poate genera activitatea, iar o restructurare voluntară nu mai e realistă. Alegerea corectă între cele două proceduri poate însemna diferența dintre o firmă salvată și una care ajunge la faliment, motiv pentru care decizia nu ar trebui luată singur.
Descoperă serviciile legale Stegăroiu & Asociații
Fiindcă legislația s-a schimbat mult în ultimii ani, la fel ca regulile privind societățile comerciale, e important să te bazezi pe informații actuale și pe o evaluare făcută la rece. O discuție din timp cu un avocat specializat în insolvență te ajută să vezi limpede dacă firma ta e un candidat bun pentru concordat și cum ar arăta un plan realist de redresare.
