Care este statutul juridic al programelor software?
Statutul juridic al programelor software stă sub semnul ambiguității, în parte datorită lipsei de claritate a normelor ce îl reglementează (la nivelul legislației naționale nu este nici măcar definit conceptul de program software) și, în parte, datorită lipsei armonizării legislației naționale cu cea europeană. În cele ce urmează, într-o secțiune introductivă, vom prezenta succint legislația relevantă în domeniu, atât cea națională cât și cea europeană, după care o vom analiza pe cea națională. În final, vom încerca să punem la dispoziția cititorului un ghid succint care enumeră toți pașii ce trebuie urmați pentru a obține protecția optimă a unui program software.
Care sunt actele normative?
La nivel național, prezintă importanță Legea 8/1996 privind dreptul de autor și drepturi conexe, care în capitolul IX, art. 73 – 82 reglementează expres felul în care se dobândesc drepturile de autor asupra programelor software. De asemenea, s-ar putea dovedi utilă în cazul anumitor produse software (care găsesc soluții inovatoare la probleme tehnice dificile) și Legea nr. 84 din 15 aprilie 1998. În plus, O.G. nr. 25/2006 stabilește că O.R.D.A (Oficiul Român pentru Drepturile de Autor) administrează R.N.P.C. Registrul Național al Programelor pentru Calculator.
La nivel european, prezintă interes Directiva 2009/24/CE a Parlamentului și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind protecția juridică a programelor pe calculator, care nu a fost încă transpusă în dreptul național. Această directivă abrogă Directiva 91/250/CEE din 14 mai 1991, transpusă în legislația națională prin Legea 8/1996.
Cum sunt protejate programele software prin drepturile de autor?
Programele software sunt protejate în primul rând prin drepturile de autor asociate lor, în mod similar cu operele literare, în sensul Convenției de la Berna. Un program software este un construct complex, care poate include elemente diverse aparținând unor discipline diferite, astfel că este important să precizăm care dintre aceste aspecte sunt protejate prin drepturi de autor.
Ce protejează drepturile de autor la un program software?
Art. 73 din Legea 8/1996 este edificator în acest sens – conform alin. (1) al acestuia, protecția programelor pe calculator include orice expresie a unui program, programele de aplicație și sistemele de operare, exprimate în orice fel de limbaj, fie în cod-sursă sau cod-obiect, materialul de concepție pregătitor, precum și manualele. Ca excepție de la alin. (1), alin. (2) al aceluiași articol precizează care sunt elementele care nu sunt protejate: ideile, procedeele, metodele de funcționare, conceptele matematice și principiile care stau la baza oricărui element dintr-un program pentru calculator, inclusiv acelea care stau la baza interfețelor sale.
Aceste noțiuni au fost nuanțate prin jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. Spre exemplu, în cauza C-393/09, Curtea a statuat că interfața de utilizare a programului software nu intră în noțiunea de „expresie a programului”, astfel că nu se bucură de protecție juridică prin intermediul drepturilor de autor. Aprecierea Curții a fost în sensul că interfața grafică nu ține de funcționalitatea programului, ci reprezintă doar mijlocul care permite utilizarea programului de către utilizatori. În schimb, interfața grafică poate fi protejată separat, atâta timp cât prezintă elemente de originalitate, fiind creația autorului său. Considerăm că această soluție ar trebui să fie nuanțată pentru că, în cazul anumitor programe informatice, interfața grafică prezintă elemente funcționale importante (spre exemplu, în cazul jocurilor video, interfața grafică este o parte importantă din experiența de joc a utilizatorilor). În aceste cazuri, o astfel de demarcație în programul software și interfața sa grafică este artificială.
Ce elemente nu sunt protejate prin drepturi de autor?
Conform art. 8 alin. (1) din Legea 64/1991, „nu sunt considerate invenții: (… planurile, principiile și metodele în exercitarea de activități mentale, în materie de jocuri sau în domeniul activităților economice, precum și programele de calculator)”. Cu toate acestea, alin. (2) al aceluiași articol prevede că „prevederile alin. (1) nu exclud brevetabilitatea obiectelor sau activităților prevăzute în acest alineat decât în măsura în care cererea de brevet de invenție ori brevetul de invenție se referă la astfel de obiecte sau activități considerate în sine”. Prin urmare, brevetarea unui produs software în sine nu este posibilă, un astfel de program putând beneficia de protecția juridică ce vine odată cu brevetul de invenție doar în ipoteza în care asigură o funcționalitate specifică, rezolvă o problemă tehnică și este încorporat într-un alt produs de sine stătător. Spre exemplu, un nou motor electric cu eficiență sporită este brevetabil, protejându-se astfel și programul software ce asigură funcționalitatea sa, însă programul software în sine, nu.
Cum se realizează protejarea juridică a programelor software?
Având în vedere această situație legislativă, cea mai bună opțiune pentru protejarea juridică a unui program software este înregistrarea la O.R.D.A (Oficiul Român pentru Drepturile de Autor), în R.N.P.C (Registrul Național al Programelor pentru Calculator), care de altfel nici nu este o simplă facultate, ci chiar o obligație în sarcina persoanei care deține drepturile de autor. Înscrierea în R.N.P.C nu are efect constitutiv de drepturi – așa cum am arătat, drepturile de autor se dobândesc prin simpla dezvoltare a produsului software de către autorul său. Înscrierea asigură, în schimb, opozabilitatea față de terți și reprezintă una dintre condițiile ce trebuie îndeplinite pentru a putea comercializa, importa, distribui, închiria programe software. Lipsa înscrierii atrage după sine și o sancțiune contravențională: amenda de la 2000 la 10.000 de lei.
Ce alte metode de protecție sunt utilizate în domeniul software?
În domeniul producătorilor de software se obișnuiește înregistrarea denumirii programelor ca marcă, pe lângă marca asociată producătorului în sine. Cu toate acestea, această înregistrare nu este în niciun fel legată de funcționalitatea programului, ci doar asigură unicitatea și caracterul distinctiv al denumirii sale. De altfel, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a și reținut că „a admite că funcționalitatea unui program pe calculator poate să fie protejată prin drepturi de autor ar însemna să se ofere posibilitatea de monopolizare a ideilor, în detrimentul progresului tehnic și al dezvoltării industriale”. Această soluție poate pune probleme cu precădere producătorilor care dezvoltă funcționalități software noi, care vor fi adoptate ulterior de piață, mai ales de către producătorii cu mai multe resurse, care vor putea asigura o implementare mai bună a aceleiași funcționalități. Cu toate acestea, soluția trebuie admisă, căci concurența dintre producători este sănătoasă, beneficiarii principali fiind utilizatorii.
În concluzie, protecția oferită programelor software este limitată la mijloacele lor de expresie, fără a depăși totuși sfera implementării efective a ideilor și funcționalităților care au stat la baza dezvoltării programului informatic. Prin urmare, aspecte importante, precum interfețe grafice inovative, funcționalități noi, idei, principii sunt lipsite de protecție juridică.
Scurt ghid pentru protecția juridică a programelor software
În cele ce urmează, vom prezenta pașii care trebuie urmați de către autor pentru a obține protecția juridică optimă permisă de lege a programului software dezvoltat de el.
1. Înscrierea programului la ORDA, în RNCP
- 1. Completarea formularului 1 (https://orda.ro/wp-content/uploads/2020/04/REGISTRE_NATIONALE/RNPC/COMERCIANTI_RNPC/F1%20Inregistrare%20in%20registre.xls), însoțit de o copie a certificatului de înregistrare la ORC. Înregistrarea prin acest formular este valabilă timp de 1 an.
- 2. Completarea formularului 8 (https://orda.ro/wp-content/uploads/2020/04/REGISTRE_NATIONALE/RNPC/COMERCIANTI_RNPC/F8%20Inscrierea%20programelor%20pentru%20calculator.xls), care asigură înscrierea efectivă a programului în RNCP, valabilă pe toată durata exploatării programului software. La acest formular trebuie anexate următoarele:
- Declarație pe proprie răspundere din partea titularului dreptului de autor;
- Copia licenței acordate pe teritoriul României utilizatorilor (reprezintă contractul de licență care reglementează felul în care utilizatorii au dreptul să utilizeze programul software);
- Un exemplar al programului software.
2. Înregistrarea denumirii programului ca marcă, la OSIM
- Procesul este unul relativ facil; înregistrarea mărcii este o procedură care se desfășoară în totalitate online, prin completarea formularelor interactive la adresa https://osim.ro/e-osim-ro/cereri-online/cerere-de-marca/
– Denumirea mărcii trebuie să fie unică și distinctivă, o simplă descriere a produsului software nefiind suficientă.
Vezi și:
