Suspendarea activității firmei este o procedură prin care o societate comercială sau un PFA își întrerupe temporar activitatea economică, fără a-și pierde existența juridică. Procedura este reglementată de Legea nr. 31/1990 privind societățile și de OUG nr. 44/2008 pentru PFA, II și IF.
În practică, suspendarea este o alternativă la închiderea definitivă a firmei. Mulți antreprenori apelează la această soluție atunci când activitatea nu mai este profitabilă temporar, când au nevoie de o pauză pentru reorganizare sau când doresc să evite costurile administrative ale unei firme fără activitate. Dacă vă întrebați care sunt diferențele între PFA și SRL și cum influențează ele procedura de suspendare, am tratat acest subiect separat .
Cât timp poate fi suspendată activitatea unei firme?
Conform art. 237 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, activitatea unui SRL poate fi suspendată pentru o perioadă de maximum 3 ani de la data înscrierii mențiunii în Registrul Comerțului. Aceeași regulă se aplică și PFA-urilor, conform art. 14 alin. (8) din OUG nr. 44/2008.
După expirarea celor 3 ani, asociații trebuie să decidă: fie reiau activitatea, fie inițiază procedura de dizolvare și lichidare a societății. Dacă nu se ia niciuna dintre aceste decizii, orice persoană interesată poate cere dizolvarea firmei, iar ONRC poate proceda la radierea din oficiu.
Ce acte sunt necesare pentru suspendarea activității la ONRC?
Suspendarea activității se înregistrează la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă tribunalul în a cărui rază teritorială firma are sediul social. Conform informațiilor publicate de ONRC, procedura presupune depunerea unui dosar care include:
- cererea de înregistrare, bifată la secțiunea privind întreruperea temporară a activității;
- hotărârea Adunării Generale a Asociaților (sau decizia asociatului unic) prin care se stabilește durata suspendării și momentul reluării activității;
- declarația-tip pe propria răspundere privind nedesfășurarea activității la sediul social, la sediile secundare sau în afara acestora;
- certificatele constatatoare emise pe baza declarațiilor-tip;
- dovada plății taxelor, dacă este cazul
Dosarul poate fi depus la ghișeul ONRC, prin poștă (cu scrisoare cu valoare declarată și confirmare de primire) sau online, prin portalul ONRC, cu semnătură electronică. Termenul de soluționare este de regulă de 3-5 zile lucrătoare. Costul principal este tariful de publicare în Monitorul Oficial, care se calculează pe baza numărului de pagini de manuscris al hotărârii AGA (o pagină = 2.000 de semne). Pentru o hotărâre tipică de suspendare, tariful se situează de obicei între 120 și 180 lei.
Ce obligații rămân pe perioada suspendării?
Suspendarea activității nu înseamnă că firma dispare din punct de vedere juridic. Societatea își păstrează personalitatea juridică pe toată durata suspendării, ceea ce presupune respectarea unor obligații minime.
Pe perioada suspendării, firma nu mai poate desfășura activități economice și nu poate emite facturi sau înregistra venituri noi. Poate însă să încaseze creanțe anterioare suspendării, să achite facturi primite înainte de suspendare și să își mențină conturile bancare.
Din punct de vedere fiscal, după înregistrarea suspendării la ONRC, firma trebuie să notifice ANAF pentru a obține regimul derogatoriu de declarare. Acest regim scutește firma de depunerea declarațiilor fiscale periodice (D100, D112, D300) pe perioada suspendării. Firmele cu suspendarea activității înscrisă oficial la Registrul Comerțului sunt exceptate și de la depunerea Declarației 406 (SAF-T) pentru perioada efectivă de suspendare, conform Ordinului ANAF nr. 407/2025. Rămâne însă obligatorie depunerea situațiilor financiare anuale (bilanțul), chiar dacă acesta se depune pe zero. De asemenea, firma are în continuare nevoie de un contabil, chiar dacă volumul de muncă este redus, majoritatea cabinetelor contabile percep un tarif de mentenanță pentru firmele suspendate.
Ce se întâmplă dacă nu notifici ANAF după suspendare?
O greșeală frecventă este limitarea procedurii doar la ONRC. Dacă firma nu solicită regimul derogatoriu la ANAF, sistemul fiscal o tratează ca activă, ceea ce înseamnă că obligația de depunere a declarațiilor periodice rămâne.
Nedepunerea acestor declarații atrage amenzi contravenționale, iar acumularea lor poate duce la declararea firmei ca inactivă fiscal, cu consecințe mult mai grave decât suspendarea voluntară. Într-o procedură corectă, suspendarea înscrisă la ONRC și notificată la ANAF duce la anularea codului de TVA din oficiu, conform art. 92 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură fiscală. Dacă ANAF nu e notificat, firma riscă să ajungă la inactivitate fiscală pe criterii punitive, ceea ce afectează posibilitatea de a emite facturi și de a deduce TVA.
Poate fi suspendată o firmă care are datorii?
Da. ONRC aprobă suspendarea chiar dacă firma are restanțe. Suspendarea oprește generarea de activitate nouă, dar nu șterge obligațiile existente. Creditorii și ANAF pot continua executarea silită pentru datoriile anterioare suspendării. Suspendarea nu reprezintă o protecție față de creditori și nici nu amână scadența datoriilor existente.
De reținut că, deși ONRC acceptă suspendarea indiferent de situația financiară, ANAF poate refuza acordarea regimului derogatoriu de declarare dacă firma are obligații fiscale neachitate. În acest caz, firma rămâne suspendată la ONRC, dar continuă să aibă obligația de a depune declarațiile fiscale periodice.
Cum se reia activitatea după suspendare?
Activitatea poate fi reluată oricând în perioada de suspendare, fără a fi necesară așteptarea expirării termenului declarat inițial. Reluarea presupune adoptarea unei noi hotărâri AGA (sau decizii a asociatului unic) privind reluarea activității, depunerea unui dosar la ONRC cu cererea de mențiuni, o declarație pe propria răspundere privind îndeplinirea condițiilor de funcționare și notificarea ANAF.
ONRC emite un certificat de mențiuni care atestă reluarea activității, iar firma revine la regimul fiscal normal. Dacă firma era plătitoare de TVA înainte de suspendare, reînregistrarea în scopuri de TVA nu se face automat și necesită depunerea formularului D700 la ANAF.
Care sunt diferențele de suspendare între SRL și PFA?
Procedura de suspendare pentru PFA este mai simplă. Decizia de suspendare aparține titularului, fără a fi necesară o hotărâre formală de adunare generală. Costurile sunt mai reduse, iar reluarea activității este de asemenea mai rapidă.
La SRL, procedura implică adoptarea unei hotărâri AGA, costuri de publicare în Monitorul Oficial și o complexitate administrativă mai ridicată. În schimb, SRL-ul oferă protecția răspunderii limitate pe toată durata suspendării, ceea ce nu este cazul la PFA, unde titularul continuă să răspundă cu patrimoniul personal, conform art. 20 din OUG nr. 44/2008.
Dacă aveți nevoie de asistență în procedura de suspendare sau reluare a activității unei firme, echipa Stegăroiu și Asociații vă poate ajuta cu consultanță juridică și reprezentare. Contactați-ne pentru o programare și consultați serviciul nostru specializat în organizarea și gestiunea societară.
