Concomitent cu sporirea nevoilor omului în societate și alături de relativa imposibilitate a acestuia de a-și atinge scopurile în mod individual, asocierea de persoane a devenit (aproape) inevitabilă. Ideea de „societate” a luat ființă și s-a dezvoltat datorită unor factori de ordin economico-social, care au transformat raporturile umane de coexistență în raporturi de cooperare.
Cum se pot asocia persoanele fizice și juridice?
Persoanele fizice și persoanele juridice se pot asocia și pot constitui societăți cu personalitate juridică, în vederea desfășurării de activități cu scop lucrativ. Cadrul juridic general în materia societăților este reprezentat de Legea nr. 31/1990 a societăților, republicată (denumită în continuare „Legea”), care se completează cu prevederile Codului și civil și ale Codului de procedură civilă, precum și cu dispoziții din alte acte normative.
Care sunt formele societăților cu personalitate juridică potrivit Legii?
Potrivit Legii, societățile cu personalitate juridică se constituie într-una dintre următoarele forme:
a) Societate în nume colectiv;
b) Societate în comandită simplă;
c) Societate pe acțiuni;
d) Societate în comandită pe acțiuni;
e) Societate cu răspundere limitată.
Analiză comparativă între SRL și SA
În cele ce urmează vom prezenta o analiză comparativă între societatea cu răspundere limitată (denumită în continuare „SRL”) și societatea pe acțiuni (denumită în continuare „SA”), aceste două forme societare fiind cel mai des întâlnite în practică. În final, vom prezenta și anumite particularități ale SRL-D, formă societară care reprezintă o variațiune a SRL, aplicabilă însă strict debutanților în afaceri.
Care sunt elementele esențiale specifice oricărei societăți?
Elementele esențiale, specifice oricărei societăți, astfel cum acestea sunt reglementate în cuprinsul art. 1881 C.civ., sunt aportul, voința de cooperare loială în atingerea scopului comun (affectio societatis) și împărțirea beneficiilor (inclusiv participarea la pierderi). Fiecare element este mai mult sau mai puțin vizibil, în funcție de forma societară aleasă. Dacă oricare dintre aceste elemente nu există la momentul constituirii societății, suntem în prezența unei forme de simulație. Dacă oricare dintre aceste elemente dispare în cursul funcționării societății, teoretic aceasta ar trebui dizolvată.
Ce criterii trebuie avute în vedere pentru alegerea formei societare?
Pentru alegerea formei societare, se impun a fi avute în vedere anumite criterii, dintre care enumerăm:criteriul întinderii răspunderii personale a asociaților față de obligațiile societății, criteriul preponderenței persoanei sau a capitalului, finanțarea societății (de către asociați sau prin ofertă publică), luarea deciziilor de afaceri (de către asociați sau prin delegare către manageri), întinderea și intensitatea publicității legale (sau a confidențialității), transmisibilitatea părților de capital (liberă sau restrânsă) ș.a.m.d.
Care sunt limitările și avantajele SRL-urilor?
În acest sens, în cadrul SRL (structurate pe părți), numărul de asociati este limitat, există restricții la transmiterea părților sociale către terți, sunt impuse anumite formalități (publicitate legală, drept de opoziție al creditorilor), finanțarea prin apel public nu este posibilă etc. Totuși, SRL este singura formă societară care se poate constitui şi prin actul de voinţă al unei singure persoane (întreprindere societară unipersonală).
În cadrul SA, calitățile personale și considerarea persoanei asociate nu sunt relevante. Ceea ce contează este capitalul cu care se participă, această formă societară având în principiu un număr mare de acționari. Acțiunile sunt ușor transmisibile, la fel și riscurile. Elementul volițional affectio societatis este redus sau anihilat. Mai mult, SA reprezintă singura formă societară care se poate finanța prin apel public la investitori (ofertă publică).
Constituirea SRL se bazează pe încrederea și calitățile asociațiilor, având un caracter preponderent intuitu personae. Obligațiile societății sunt garantate cu patrimoniul social, asociații fiind ținuți răspunzători numai în limita aportului lor.
Care sunt caracteristicile principale ale SA-urilor?
SA este o societate de capital, caracterul său fiind intuitu pecuniare, deoarece elementul esențial îl reprezintă cota de capital investită de către acționari. Capitalul social este împărțit pe acțiuni, iar obligațiile societății sunt garantate cu patrimoniul social, acționarii putând fi ținuți răspunzători numai în limita aportului lor.
În ceea ce privește numărul de acționari/asociați, cele două forme de organizare prezintă anumite distincții. Pe de o parte, dacă SRL poate avea un singur asociat, legea stabilește un numărul maxim al asociaților, care nu poate fi mai mare de 50. Pe de altă parte, numărul acționarilor în cadrul SA nu poate fi mai mic de 2, însă legea nu impune un număr maxim al acestora.
Ce reprezintă capitalul social și care sunt limitele acestuia?
Capitalul social reprezintă expresia valorică a totalității aporturilor în numerar și în natură. Limitele instituite prin Lege în ceea ce privește capitalul social comportă distincții, în funcție de forma de organizare a societății.
Limita minimă a capitalului social al SRL nu poate fi mai mică de 200 lei și se divide în părți sociale egale, care nu pot avea o valoare sub 10 lei.
În cazul SA, capitalul social nu poate fi mai mic de 90.000 lei, iar valoarea nominală a unei acțiuni nu poate valora sub 0,1 lei.
Care sunt diferențele în capitalul vărsat între SRL și SA?
Capitalul vărsat (aporturile efectiv predate și care au intrat în patrimoniul social) la constituirea unei SA nu poate fi mai mic de 30% din cel subscris (valoarea totală a aporturilor la care s-au obligat asociații), pe când în cazul SRL, capitalul social trebuie vărsat în întregime la data constituirii societății.
Există limite maxime pentru capitalul social?
Dacă prin lege au fost instituite limite minime ale capitalului social, precizăm că limite maxime în această privință nu există. Mai mult, atât în cazul SRL, cât și în cazul SA, capitalul social poate fi majorat potrivit dispozițiilor Legii.
Care sunt caracteristicile comune ale capitalului social?
Indiferent de forma de organizare aleasă, capitalul social prezintă anumite caracteristici comune. Este fix, intangibil, real și divizat în anumite fracțiuni.
Drept consecință a caracterului fix, este important de reținut că, în tot cursul existenței societății, valoarea activelor patrimoniului trebuie să fie cel puțin egală cu nivelul capitalului social. Societatea trebuie să dispună de bunuri a căror valoare este cel puține egală cu limita capitalului social stabilit în cuprinsul actului constitutiv. Intangibilitatea capitalului social înseamnă că activul patrimoniului, în limitele capitalului social, nu poate fi utilizat pentru plata dividendelor. Caracterul real presupune intrarea în patrimoniul societății a unor aporturi reale și nu fictive. Capitalul social este divizat în anumite fracțiuni, denumite diferit după forma juridică de organizare a societății: părți sociale în SRL, respectiv acțiuni în SA.
Se impune a preciza în acest context că bunurile aduse cu titlu de aport în cadrul societății nu sunt indisponibilizate, putând fi înstrăinate de către societatea care le deține. Caracteristicile fixității și a intangibilității capitalului social impun doar existența unor valori economice cel puțin egale cu capitalul social. Așadar, nu se aduce atingere principiului liberei circulații a bunurilor.
Cum se împart profitul și dividendele într-o societate?
Finalitatea înființării oricărei societăți este, până la urmă, realizarea de profit în urma defășurării activităților cu scop lucrativ specifice obiectului de activitate și împărțirea acestuia între asociați. Ca atare, împărțirea profitului reprezintă însăși cauza contractului de societate.
Repartizarea către asociați a unei cote-părți din profitul net se realizează sub formă de dividende. Acestea se pot distribui numai din beneficii reale și corect determinate, iar administratorii societății răspund pentru reala existență a dividendelor plătite.
Regimul dividendelor este asemănător pentru ambele tipuri de societate.
Când devin exigibile dividendele și ce responsabilități au administratorii?
Obligația de plată a dividendelor este exigibilă în termenul stabilit în cadrul Adunării Generale a Asociaților, însă nu mai târziu de 6 luni de la data aprobării situației financiare anuale aferente exercițiului financiar încheiat. Altminteri, în conformitate cu prevederile art. 67 alin. (2) din Lege, societatea datorează dobânda legală penalizatoare. Există posibilitatea ca prin actul constitutiv sau prin hotărârea adunării generale a acționarilor care a aprobat situația financiară aferentă exercițiului financiar încheiat să se fi stabilit o dobândă mai mare decât dobânda legală.
Cum se stabilesc criteriile de împărțire a profitului?
Referitor la criteriile de împărțire a profitului, actul constitutiv al societății trebuie să conțină modalitatea de distribuire a profitului, precum și modalitatea de suportare a pierderilor de către asociați. Un prim criteriu de împărțire al profitului este criteriul legal, exprimat prin regula proporționalității suportării profitului și a pierderilor cu participația la capitalul social vărsat. În acest sens, potrivit art. 67 alin. (2) din lege, dividendele se distribuie asociaților proporțional cu cota de participare la capitalul social vărsat, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel.
Pe de altă parte, împărțirea profitului se poate realiza în funcție de înțelegerea asociaților, inserată în actele constitutive ale societății. În această modalitate se poate deroga de la principiul proporționalității, asociații statuând alte cote de particpare (cu condiția ca aceste clauze să nu fie leonine).
Obligațiunile reprezintă titluri de valoare emise de către societate, în schimbul unor sume de bani primite cu titlu de împrumut. Aceste obligațiuni încorporează îndatorirea societății de a rambursa aceste sume, alături de dobânzile aferente. Doar SA dispun de această prerogativă, pe când SRL, conform art. 200 din Lege, nu pot emite obligațiuni.
Ce sunt actele constitutive ale societății și cine sunt fondatorii?
Orice societate se constituie, se organizează și funcționează în baza unor acte juridice care poartă denumirea specifică de Acte constitutive ale societății.
SRL și SA se pot constitui prin contract de societate și statut, care pot fi încheiate și sub forma unui înscris unic, denumit act constitutiv. În ipoteza în care SRL se constituie prin actul de voință al unei singure persoane se va întocmi doar statutul.
Semnatarii actului constitutiv, precum şi persoanele care au un rol determinant în constituirea societăţii, sunt consideraţi fondatori.
Voinţa societății se formează prin voința asociaților persoane fizice sau persoane juridice. În cadrul societății, voințele individuale ale asociaților, prin manifestarea lor în cadrul adunării generale, devin o voință colectivă, care constituie astfel voința socială, a societății în calitate de persoană juridică.
Voința socială este cârmuită de principiul majorității, fiind obligatorie pentru toți asociații. Potrivit art. 132 din Lege, hotărârile luate în limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar și pentru acționarii care nu au luat parte la adunare sau care au votat contra.
Cum se formează voința socială în SRL și SA?
În cazul SRL, adunarea generală decide prin votul reprezentând o dublă majoritate absolută – a asociaților și a părților sociale. Există totuși posibilitatea ca prin actul constitutiv al societății să se prevadă o altă majoritate. De asemenea, pentru hotărârile având ca obiect modificarea actului constitutiv, este necesar votul tuturor asociaților, în afară de cazul în care legea ori actul constitutiv prevede altfel. Majoritatea în cazul SRL se raportează atât la numărul asociaților, cât și la părțile sociale.
În cazul SA, condițiile de cvorum și majoritate sunt diferite, după cum este vorba despre Adunarea generală ordinară ori despre Adunarea generală extraordinară, precum și în funcție de prima sau a doua convocare. Aceste condiții sunt reglementate în cadrul art. 112, respectiv 115 din Lege. Majoritatea în cazul SA se raportează la drepturile de vot și nu la numărul acționarilor.
Care sunt organele de conducere și administrare ale societății?
Fiecare societate dispune de anumite organe care îi asigură buna funcționare. Organele de conducere și de administrare ale societății sunt formate din persoane împuternicite cu gestiunea și reprezentarea societății.
Adunarea generală a asociaților, administratorii, cenzorii și auditorii financiari, după caz, reprezintă principalele organe ale societății.
Organul deliberatoral societății este Adunarea generală, fiind formată din totalitatea asociaților care exprimă voința socială. În cadrul SA, în funcție de hotărârea ce urmează a fi luată, se pune problema întrunirii Adunării generale ordinare a asociaților (AGOA) ori a Adunării generale extraordinare a asociaților (AGEA), pe când în cazul SRL nu se face acestă distincție, hotărârile asociaților fiind luate în adunarea generală.
Administratorii, în cazul SRL, sau consiliul de administrație/directoratul, în cazul SA, reprezintă organele executive, având menirea de a duce la îndeplinire hotărârile adunărilor generale ale asociaților. Aceste organe se preocupă în concret de exercitarea operațiunilor comerciale specifice obiectului de activitate al societății.
SRL este administrată de unul sau mai mulţi administratori, asociaţi sau neasociaţi, numiţi prin actul constitutiv sau de către adunarea generală.
Administrarea SA diferă în funcție de sistemul ales. Administrarea SA în sistem unitar presupune existența unuia sau mai multor administratori, numărul acestora fiind întotdeauna impar. În situația pluralității de administratori, aceștia constituie un consiliu de administrație. Consiliul de administrație poate delega conducerea societății unuia sau mai multor directori, numind pe unul dintre ei director general. Pe de altă parte, administrarea societăților în sistem dualist presupune existența a două organisme de conducere distincte, directorul și consiliul de supraveghere.
Cenzorii și auditorii financiari sunt organele de control al gestiunii societății. În cadrul SRL, controlul gestiunii se realizează de către asociați, însă dacă numărul asociaților este mai mare de 15, desemnarea cenzorilor este obligatorie. În cadrul SA cu sistem unitar, prezența cenzorilor este obligatorie, indiferent de numărul acționarilor, pe când în cadrul SA unde acționarii au optat pentru sistemul dualist de conducere și administrare, cenzorii sunt înlocuiți cu auditorii societății.
Ce diferențe există între SRL și SA în ceea ce privește cesiunea și administrarea?
Transferul părților sociale în cadrul SRL este mijlocul prin care dreptul de proprietate asupra părților reprezentative ale capitalului social poate fi transmis unei alte persoane. Pe această cale, asociatul își asigură o ieșire din societate conformă cu principiul protecției creditorilor, deoarece capitalul social rămâne intact.
Părțile sociale pot fi transmise către asociați ori către terți. Dacă în cazul primei ipoteze se impune doar informarea asociaților, fără a fi necesară și aprobarea acestora, pasul următor fiind dat de adoptarea AGA de modificare a actului constitutiv și înregistrarea la ORC, în cea de-a doua ipoteză, când părțile sociale sunt transmise unui terț care nu este asociat, procedura devine mai complicată. Transmiterea părților sociale se va realiza în acest caz doar dacă a fost aprobată de către asociații reprezentând cel puțin trei pătrimi din capitalul social. Hotărârea AGA astfel adoptată trebuie înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului, în termen de 15 zile și publicată în Monitorul Oficial. În acest mod li se oferă creditorilor posibilitatea de a formula opoziție. Dacă în termen de 30 zile de la publicarea în Monitorul Oficial nu s-a formulat nicio opoziție ori opozițiile au fost respinse, transmiterea dreptului de proprietate asupra părților sociale va opera. În ipoteza admiterii opoziției, transferul proprietății nu va produce efecte între părți.
Față de terți, transmiterea produce efecte numai din momentul înscrierii ei în registrul comerțului.
În ceea ce privește SA, precizăm că acțiunea reprezintă o parte din capitalul social, titlu reprezentativ pentru o fracțiune din acest capital, fiind contravaloarea aportului subscris.
Mult mai facilă decât transmiterea părților sociale, transmiterea dreptului de proprietate asupra acțiunilor produce efecte în mod diferit, în funcție de tipul acțiunilor transmise.
Acțiunile nominative materiale sunt acțiuni imprimate pe suport fizic. Pentru a opera transmiterea, se impun a fi efectuate mențiuni atât în Registrul Acționarilor, cât și pe titlu, în concret prin semnătura cedentului și a cesionarului ori a mandatarilor lor.
Acțiunile nominative emise în formă dematerializată reprezintă acțiuni care nu există în formă materială, fiind doar înregistrate în Registrul Acționarilor. Transmiterea lor presupune operarea unei modificări în registru, semnată de cedent și de cesionar, fiind forma de acțiune întâlnită cel mai des în practică.
Acțiunile la purtător sunt acțiuni care pot fi emise doar în formă materializată, în cazul cărora simpla posesie valorează proprietate, fără a se face vreo mențiune. Transmiterea operează prin tradițiune.
Dreptul de proprietate asupra acțiunilor emise în formă dematerializată și tranzacționate pe o piață reglementată sau în cadrul unui sistem alternativ de tranzacționare se transmite potrivit prevederilor legislației pieței de capital.
Spre deosebire de acționarii externi, care pot să cumpere câte acțiuni doresc și pot să le tranzacționeze după bunul lor plac, situația dobândirii acțiunilor proprii de către societate este diferită. Dat fiind că este vorba despre capitalul societății, SA nu poate dobândi acțiunile proprii decât în anumite situații. Adunarea generală a asociaților trebuie să decidă asupra felului în care activitatea societății se realizează, fapt care ar fi împiedicat dacă s-ar permite societății să dobândească propriile acțiuni după bunul său plac, ajungând chiar să decidă asupra propriei gestiuni. Acest mecanism nu poate fi permis, drept măsură de protecție a acționarilor și, totodată, în scopul asigurării transparenței capitalului.
Dat fiind că în cadrul SRL părțile sociale nu sunt titluri negociabile, fiind transmisibile numai prin formalități contractuale și de publicitate legală (acord coasociați, hotărâre, mențiuni ORC, publicări M.Of.), se creează anumite avantaje, dar și dezavantaje.
Forma contractuală aduce avantaje în defavoarea SA, prin prisma formei juridice simple, dar și a costurilor care sunt mai reduse în cazul SRL, decât în cazul SA.
Dezavantajele pe care forma contractuală le prezintă sunt date primordial de posibilitatea ca asocierea să nu funcționeze, remediile posibile fiind doar dizolvarea pentru neînțelegeri grave între asociați, retragerea din SRL, excluderea din SRL.
Ce factori influențează alegerea formei juridice a societății?
În fine, la alegerea formei juridice a societății contribuie o sumedenie de factori, printre care natura operațiunilor comerciale ce urmează a fi exercitate, întinderea capitalului social, numărul asociaților ș.a.m.d. Sunt însă și domenii, precum cel bancar ori al asigurărilor sociale, pentru care legiuitorul impune forma juridică a societății pe acțiuni.
Oricum, dispozițiile legale care guvernează domeniul societăților lasă totuși asociaților deschisă opțiunea schimbării societății dintr-o formă juridică în alta. În acest sens amintim dispozițiile art. 205 din Lege, potrivit cărora schimbarea formei societății, prelungirea duratei ei sau alte modificări ale actului constitutiv al societății nu atrag crearea unei persoane juridice noi.
Așadar, la momentul alegerii formei societare, asociații/acționarii trebuie să aibă în vedere aspectele care diferențiază SRL și SA și care, potrivit strategiilor lor de business, se pliază nevoilor lor, atât în ceea ce privește funcționarea societății, cât și în ceea ce privește atingerea scopului pentru care societatea va fi înființată.
Ce este SRL-D (Societate cu Răspundere Limitată – Debutant)?
În ceea ce privește forma societară SRL-D(debutand), prin Ordonanța de urgență nr. 6 din 2 februarie 2011 s-a dorit acordarea unor facilități pentru microîntreprinderile nou-inființate, conduse de întreprinzători debutanți în afaceri, care desfășurau pentru prima dată o activitate economică, prin intermediul unei societăți cu răspundere limitată, însă la acest moment, deși OUG 6/2011 este încă în vigoare, nu mai există avantaje reale pentru constituirea SRL-D.
Care au fost beneficiile inițiale ale SRL-D?
Dintre beneficiile inițiale ale SRL-D amintim: scutirea de la plata taxelor de înmatriculare în Registrul Comerțului; consilierea, instruirea și sprijinul din partea O.T.I.M.M.C al A.I.P.P.I.M.M. în a cărui rază de competență își are sediul social; scutirea de la plata contribuțiilor de asigurări sociale datorate de angajatori; posibilitatea acordării unei Alocații Financiare Nerambursabile de până la 10.000 euro etc.
Ce schimbări au avut loc în beneficiile oferite de SRL-D?
Până în prezent însă, majoritatea beneficiilor unei SRL-D au fost eliminate sau au devenit prea puțin relevante, întrucât: majoritatea taxelor de înmatriculare în Registrul Comerțului au fost eliminate prin Legea nr. 1/2017; scutirea de la plata contribuțiilor sociale nu mai poate fi acordată, întrucât angajatul este acum cel care achită aceste contribuții (și nu angajatorul); Alocația Financiară Nerambursabilă nu se mai acordă, fiind înlocuită de Start Up Nation.
Ce restricții rămân valabile pentru SRL-D?
Practic, deși încă mai există posibilitatea înființării SRL-D, aceasta nu mai prezintă beneficii reale. În schimb, restricțiile au rămas valabile, inclusiv cele cu privire la numărul de asociați și coduri CAEN (maxim 5), precum și cea referitoare la obligația schimbării formei juridice în SRL, după o perioadă trei ani. Așadar, după trecerea acestei perioade, schimbarea formei societății va trebui operată în mod obligatoriu, în sensul schimbării acesteia din SRL-D în SRL, ceea ce presupune anumite costuri (cu mult) superioare costurilor de înființare a unui SRL.
Mai este SRL-D o opțiune avantajoasă în prezent?
Opinăm așadar că, la momentul actual, SRL-D nu mai prezintă avantaje, soluția optimă pentru fondatorul care dorește constituirea unei societăți de acest fel fiind SRL.
