un articol bazat pe studiile J.P. Morgan
Ce Declarații Au Făcut Organizația Mondială a Sănătății și Economiștii J.P. Morgan Despre Impactul COVID-19?
Organizația Mondială a Sănătății a declarat pandemie de coronavirus pe data de 11.03.2020. „Am făcut o evaluare, iar situaţia generată de COVID-19 poate fi caracterizată drept pandemie”, a spus Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS.
Opiniile economiștilor J.P. Morgan în legătură cu efectele economice ale coronavirusului au evoluat dramatic în ultimele săptămâni în ceea ce privește gravitatea și durata focarului. J.P. Morgan Global Economics Research previzionează că economia globală o să experimenteze o contracție fără precedent în prima jumătate a anului întrucât măsurile de izolare conduc la scăderi masive ale activității economice lunare.
Cum Vor Fi Afectate PIB-urile Din Zona Euro și SUA?
Tot specialiștii de la J.P. Morgan afirmă faptul că PIB-ul din zona euro va înregistra în primele doua trimestre scăderi considerabile, cu două cifre, de 15% și 22% înainte de a intra pe o pantă ascendentă: pentru trimestrul al treilea fiind aproximativ 45%, iar al patrulea 3,5%. Totuși, cu privire la economia din SUA nu se prevede o scădere atât de mare, pentru primele doua trimestre vorbindu-se de o scădere de 4% respectiv 14%, iar în al treilea și al patrulea, o creștere de 8% și 4%.
Ce Impact Are COVID-19 Asupra Expansiunii Globale și Rata Șomajului?
„Nu mai există nici o îndoială că cea mai lungă expansiune globală înregistrată se va încheia în acest trimestru. Acum credem că șocul COVID-19 va produce o recesiune globală, întrucât aproape toate economiile mondiale se contractă pe parcursul celor trei luni cuprinse între februarie și aprilie ”, a declarat Bruce Kasman, economist șef la J.P. Morgan.
Astfel, deși previziunile inițiale erau că recesiunea ar putea genera daune limitate pe piața forței de munca, J.P. Morgan Research prevede, acum, rata șomajului în creștere de 1,6 puncte procentuale pe piețele dezvoltate în următoarele doua trimestre.
Cum răspund politicile monetare globale la pandemie?
Efectelele situației actuale generate de pandemie precum și de așteptările pesimiste cu privire la economie se văd și pe piețele financiare globale, unde s-au înregistrat scăderi semnificative ale acțiunilor, bursele înregistrând scăderi importante (“efectul de turmă”). Astfel, de la începutul anului și până în prezent DJIA a înregistrat o scadere de 25,05%, iar DAX o scadere de 28,04%. Din aceste scăderi generalizate se desprinde dorința investitorilor și a fondurilor de investiții de a constituii o rezerva cat mai mare de bani, de a-și reduce expunerile, anticipând pagubele serioase cauzate de virus asupra economiei globale. Volatilitate crescută a pieței ce a caracterizat toate principalele burse denotă incertitudinea cu care privesc investitorii viitorul companiilor listate la bursa in urmatoarea perioada.
Cum Răspund Politicile Monetare Globale la Criza Generată de Pandemie?
În toate țările dezvoltate se iau măsuri fără precedent pentru a încerca contracararea efectelor negative ale pandemiei:
- SUA a introdus un “pachet” de stimulare de 1.3 trilioane de dolari
- UK – Banca Angliei reduce rata dobânzii de referință la un nivel record de 0,1% și cumpără titluri de stat ale UK în valoare de 200 de miliarde de lire sterline
Banca Centrala Europeana a anunțat achiziții mai mari de active. Pe 18 martie BCE a anunțat programul PEPP (Pandemic Emergency Purchase Program) în valoare de 750 de miliarde de euro (peste programul de cumpărare a activelor în curs), care include titluri de stat grecești și va aduce totalul achizițiilor de active lunar la aproximativ 120 de miliarde de dolari.
În total, ratele dobânzilor de politică monetară globale au fost reduse cu 0.55% până la data de 18 martie. Totodată, stimulentele economice vor depăși suma celor acordate în perioada crizei financiare din 2008.
“The monetary response is impressive, but the more aggressive fiscal response and clear signs that the virus is peaking are essential to restoring market stability.”
Joyce Chang Chair of Global Research J.P. Morgan
Ce însemna “cash buffer days” și de ce ne interesează?
Cash buffer days înseamnă numărul de zile de ieșire de numerar pe care o întreprindere l-ar putea suporta în cazul în care intrările ar înceta. Numărul de cash buffer days (zilele de rezervă de numerar) se estimează prin calcularea raportului dintre soldul mediu zilnic de numerar și ieșirile zilnice medii de numerar.
Cum variază zilele de rezervă de lichiditate între diferite domenii de activitate?
Soldurile de numerar deținute de o întreprindere oferă o “plasă de siguranță” în cazul în care apar deficite de venituri sau o creștere neașteptată a cheltuielilor. Desigur că accesul la credite sau alte resurse financiare pot oferi o anumită protecție, dar majoritatea întreprinderilor au acces limitat la finanțare. Cu toate acestea, soldurile medii ale întreprinderilor de nivel mic și până la mediu au o valoare limitată în materie de rezistență.Majoritatea întreprinderilor mici operează cu o rezervă de numerar de mai puțin de o lună. Mai precis, jumătate dintre acestea au o rezervă de numerar de 27 de zile sau mai puțin. Pe de-o parte, 25% dintre firme dețin un depozit de numerar de 13 zile sau mai puțin, fiind deosebit de vulnerabile, mai ales în contextul COVID-19. Pe de altă parte, alt procent de 25% dintre firme par a fi mult mai rezistente, acestea având o “plasă de siguranță” de cel puțin 62 de cash buffer days.
Desigur că zilele rezervei de lichidități variază mult de la un domeniu de activitate la altul, după cum se vede și în imaginea de mai sus. Tot din aceasta rezultă că, în general, proprietarii de restaurante dețin solduri deosebit de mici în comparație cu ieșirile lor obișnuite – restaurantul mediu deține aproximativ 16 cash buffer days. Pe de altă parte, în imobiliare, o întreprindere mică ține în medie aproximativ 47 de zile de rezervă.
Care sunt provocările majore pentru întreprinderile mici în fața pandemiei și cum le afectează rezervele de numerar?
În concluzie, după cum ne așteptam, business-urile mici au o luptă mai greu de câștigat împotriva pandemiei deoarece nu au o “plasă de siguranță” atât de mare. Prin simplul fapt că au mai puține cash buffer days sunt mai predispuse unui faliment în cazul evenimentelor neprevăzute precum este COVID-19.
Care Sunt Măsurile Adoptate în România pentru Susținerea Întreprinderilor în Perioada Pandemiei?
În România s-au adoptat anumite măsuri de susținere a întreprinderilor pentru această perioadă dificilă însă urmează a se vedea dacă acestea sunt suficiente și cât vor limita ele efectele economice negative generate de pandemie. În condițiile în care dobanzile pe piata bancara sunt cu mult mai mari decat în alte tari, creditul bancar nu pare a fi o soluție la îndemâna agenților economici pentru a-și asigura resursele necesare pentru a depăși această perioadă dificilă.
În ajutorul întreprinderilor mici și mijloci care și-au oprit activitatea total sau parțial, intervine O.U.G. 29/2020 unde, în articolul X se dispune amânarea plății la utilități precum și amânarea la plată a chiriei pentru imobilul cu destinație de sediu social și de sedii secundare. Totodată plata penalităților stipulate pentru întârzieri în executarea obligațiilor decurgând din contractele încheiate cu autoritățile publice de către întreprinderile mici și mijlocii nu se datorează pentru durata stării de urgență. Mai mult, conform art. XI din O.U.G. 30/2020 “indemnizațiile de care beneficiază salariații se stabilesc la 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat și se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut”.
Toate aceste măsuri însă sunt limitate în general pe perioada stării de urgență decretate dar din punct de vedere al economiei, perioada următoare încetării stării de urgență va fi una economic dificila marcata de recesiune.
Mai multe detalii în legătură cu certificatele de situație de urgență (CSU) aici:
Cluj-Napoca, 29.03.2020
